Metrou Cluj, mit sau realitate? 10, 25, 45 de ani? Nu se va face în două primăveri!

Proiectul introducerii metroului în Cluj-Napoca și zona metropolitană Cluj este cel mai ambițios proiect administrativ din ultimii 30 de ani din Transilvania, un obiectiv de infrastructură important, pe măsura forței economice și a prestigiului universitar de care se bucură Cluj-Napoca, cel mai occidental oraș al României.

Este îmbucurător faptul că a fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția metroului din Cluj-Napoca, câștigătorul urmând să fie anunțat la finalul acestei luni, însă având în vedere explozia de termene mai mult sau mai puțin avizate, cu referire la realizarea/finalizarea introducerii metroului în Cluj-Napoca, sunt necesare unele completări, precizări.

Metrou Cluj, mit sau realitate?

„Încă de la bun început am solicitat consilierilor locali și primarului să nu inventăm nici focul, nici roata. De aceea, am propus studierea cu atenție a celor cinci modele de rețele de metrou din orașe asemănătoare cu Cluj-Napoca – Metro de Bilbao, Metropolitana di Brescia, Metropolitana di Catania, Métro de Lausanne, Métro de Lille și Métro de Rennes.

Cine a crezut că un astfel de proiect este realizabil în 5 sau 10 ani este cel puțin naiv, și în mod obiectiv, luând în calcul și posibilitățile de finanțare, este un proiect la care trebuie să pună cărămizi cel puțin o generație” a declarat Horia NASRA, unul dintre cei mai vechi susținători ai proiectului, respectiv campaniei Metrou Cluj.

Chiar și în ceasul al doisprezecelea, considerăm utilă crearea unei comisii speciale pentru proiectul introducerii metroului în Cluj: „Utilitatea unei astfel de comisii a fost deja probată în toate proiectele de succes, de introducere a metroului în oraşe din Europa – dacă luăm ca exemplu şi introducerea metroului în Bilbao, în 1971, conducerea Provinciei Vizcaya, Consiliul Local din Bilbao și Camera de Comerț au creat o comisie pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de infrastructură din Bilbao. Având în vedere expertiza profesională a cercetătorilor clujeni, recunoaşterea internaţională a profesorilor universitari, componenţa comisiei nu trebuie să constituie o problemă: reprezentanţi ai mediului universitar (în special UTCN), ingineri, proiectanţi, arhitecţi, consilieri locali din toate partidele şi nu în ultimul rând reprezentanţi ai comunelor limitrofe municipiuluia declaratAlin DANCI.

Un alt model de bună relaționare între autorități și cetățeni este cazul Brescia.

„Dacă municipalitatea lua în considerare, încă de acum doi ani, exemplul metroului din Brescia pentru a duce în discuţie tema metroului, trebuia să ţină cont de consultarea publică făcută de autorităţile italiene. Prin intermediul unei comisii, timp de doi ani, între 1986 și 1987 municipalitatea din Brescia a realizat o analiză privind costurile, impactul acestui proiect asuprea vieții de zi cu zi a cetățenilor și, totodată, s-au efectuat anumite controale detaliate cu privire la punerea în aplicare a acestui proiect” a precizar Vladimir DAN.

De asemenea, Metro Urban consideră insuficientă informarea clujenilor cu privire la acest subiect: Să pui pe un site câteva informații tehnice și să organizezi dezbateri publice la care să participe doar 50 de clujeni, în cel mai bun caz, este aproape ca și când nu ai explica nimic. Un proiect de o asemenea anvergură, dă peste cap un oraș întreg din momentul în care începi proiectul și până îl finalizezi.

Gândiți-vă doar la săpături, devieri de traseu – trafic și multe alte elemente neplăcute” a mai declarat Mihai CURTEANU.

Având în vedere situația proiectului și evident „folclorul” apărut cu privire la durată și costuri, Metro Urban propune:

  • Solicităm municipalității să constituie o `Comisie specială pentru proiectul introducerii metroului în Cluj` pentru a colecta informaţii şi pentru a cunoaşte experienţa altor proiecte similare, pentru a asigura o informare completă a clujenilor cu privire la proiect şi pentru a superviza etapele proiectului
  • Solicităm consilierilor locali să fie mai activi (în acest moment fiind efectiv visători) și mai implicați în susținerea și prezentarea corectă a acestui proiect de infrastructură, cât și parlamentarilor și factorilor politici de la nivel județean să solicite mai multe fonduri Bucureștiului pentru cel mai ambițios obiectiv de infrastructură din Cluj, Transilvania.

Cât va costa „METROUL din CLUJ”, când se va circula și de ce este metrou ”ușor”?

Estimată la peste 6,6 miliarde lei fără TVA, licitația pentru proiectarea și execuția metroului ușor din Cluj-Napoca, este momentan una din cele mai mari investiții în infrastructura de transport europeană, scrie Asociația Pro Infrastructura.

Vă redăm integral textul celor de la Asociația Pro Infrastructura:

„Tot ce trebuie să știți despre metroul ușor clujean! Săptămâna trecută s-a lansat licitația pentru proiectarea și execuția metroului ușor din Cluj-Napoca. Estimată la peste 6,6 miliarde lei fără TVA, este momentan una din cele mai mari investiții în infrastructura de transport europeană.

Pe scurt. Vorbim de metrou “ușor”, nu “greu” (cum avem în Capitală). Până în 2026 este fezabilă DOAR realizarea structurii (săpătura) galeriilor și stațiilor pe intervalul Sfânta Maria-Sopor, plus depoul, deci NU se va putea circula! Finanțarea este asigurată doar pentru această primă etapă. Impactul șantierului asupra cetățenilor este semnificativ, cu trafic rutier închis minim un an. Provocări tehnice majore: sol instabil în centrul plin de clădiri de patrimoniu și filon de sare în zona Piața Mărăști.

Pe larg. Contractul va fi semnat cu un singur antreprenor și acoperă tot ce este necesar, mai puțin trenurile care se comandă separat. Data limită de depunere a ofertelor este 9 mai.

Proiectul are 3 faze. Primele 9 stații (din totalul de 19), secțiunea Sfânta Maria-Europa Unită, plus depoul Sopor sunt denumite “Faza 1”, vedeți harta. Finanțarea acestei etape este din PNRR și Programul Operațional Transport în proporție de 66%. Fazele 2 (extensia spre Mănăștur și Florești) și 3 (spre Bd. Muncii) vor fi construite ulterior, iar primăria va privi către autoritățile de la București pentru bani.

Deși studiul de fezabilitate este calitativ, termenele de execuție prevăzute în el nu vor fi respectate. Jalonul din PNRR este totuși realizabil, adică doar structura de rezistență (tunelurile și stațiile fără finisaje) să fie terminată în 2026. Contractul însă trebuie semnat anul acesta și jumătate din lucrări trebuie să fie gata în 2024 (condiționalități PNRR).

Metroul clujean este “ușor”, trenurile vor fi lungi de 51 metri, cu 3 vagoane și capacitate maximă 540 persoane, similare tramvaielor, față de 112 metri cu 6 vagoane și aproape 2200 persoane în Capitală: vezi fotografii mai jos, Siemens Inspiro la Sofia pe M3, respectiv Bombardier Movia la București pe M5. Trenurile vor fi complet automate (driverless), frecvența maximă fiind de 90 de secunde.

Impactul asupra cetățenilor va fi foarte mare. În perioada de șantier bulevardele 21 Decembrie, Moților și Memorandumului vor fi închise traficului auto minim un an. Doar autobuzele vor circula pe culoare speciale.

Sperăm să avem noroc de un antreprenor puternic, serios și flexibil în negociere (i se cere să semneze contractul pe tot proiectul cu finanțare asigurată doar pe sfert) care va face față provocărilor financiare dar și tehnice, centrul orașului fiind sit arheologic de grupa A, plin de clădiri inestimabile pe un sol instabil, în zona Piața Mărăști fiind un masiv de sare în subteran.

Le dorim succes responsabililor Primăriei Cluj-Napoca în implementarea proiectului și le cerem să deruleze urgent licitațiile pentru exproprieri și supervizare, apoi să vină rapid cu avizele și autorizațiile. Solicităm companiei de transport public să gândească modele de transport eficiente pe durata lucrărilor, iar ulterior să coordoneze traseele de suprafață învechite, datând din celălalt regim, cu noua rută subterană” arată cei de la Asociația Pro Infrastructura.

Ce puncte nevralgice, recente, a identificat Szakáts István la proiectul Metrou Cluj?

Ce puncte nevralgice a identificat Szakáts István la proiectul Metrou Cluj?

„Din budoarele metroului făcut pe genunchi, pe repede-înainte și apoi acoperit cu declarații de camuflaj: sorry not sorry dar adevărul e foarte-foarte departe de ce declară Dan Tarcea.

De fapt PUZ și SF metrou sunt documente incomplete, și ne-finale. Acesta e adevărul. Cetățenii nu liniștiți trebuie, ci informați corect.

PUZ-ul și Studiului de Fezabilitate îi cam lipsesc accesorii. Această lipsă ar putea să-i pună pe gânduri pe toți ofertanți serioși privind

  1. consistența documentației cu care lucrează pentru pregătirea ofertelor, și
  2. capacitatea Beneficiarului (PRimăriei Cluj-Napoca) de-a mai produce la timp tot maldărul de date și documente de care vor avea cu siguranță nevoie în diferitele faze ale lucrării.

Detalii.

Din Decizia Etapei de Încadrare nr 11/26.01.22 emisă de APM pentru PUZ metrou (link în primul comentariu) aflăm că proiectul se supune evaluării impactului asupra mediului. Până aici, nimic surprinzător. Suprinzător este faptul că evaluarea nu e făcută. Ați citit bine, NU E FĂCUTĂ.

În speță, după enunțul APM de acum 2 luni, abia acum în luna martie s-a mai scos un punct de vedere pentru formularea observațiior pentru parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluării si de realizare a Referatului de Impact asupra Mediului (RIM).

Da, s-a face odată și RIM-ul ăla. Dar oare s-a face înainte de 9 mai – termenul de depunere pentru ofertele de “metrou”? Nici vorbă. Și dacă se scoate documentul ăla să zicem în 8 mai, îi mai folosește echipelor care au lucrat pe oferte de-au căpiat? Nu. Oricum, apud cei de la Metrans, elaborarea RIM ar dura undeva pe la 2 luni.

Și deci: în tot timpul elaborări ofertelor, PUZ-ul și SF-ul proiectului de “metrou” sunt și vor rămâne documente incomplete, care pot să-i producă și ulterior surprize neplăcute contractorului.

Se poate ajunge din urmă cu documentele? Nu prea. După depunerea ofertelor și încă mult timp după RIM, mai urmează încă un șir kilometric de documente și etape până la obținerea EIM conform legii (link în primul comentariu). Practic, acum abia suntem în ETAPA 1 a unui proces format din trei etape, cu consultări publice, alea alea, și care în general durează UN AN – care în cazul nostru a început să curgă din 26 ianuarie.

Apoi, așa cum știm, licitația totuși s-a lansat – nu în ianuarie – precum a promis-o Instituția, ci în martie, iar asta a redus din start la 75% timpul alocat, oricum extrem-extrem de puțin. Iar problema este că dacă cumva (și) aceste etape de avizare care au mai rămas (și care ar fi trebuit să fie gata demult) alunecă, va rămâne apoi extrem, dar extrem extrem de puțin timp pentru proiectare – din acel oricum prea puțin care a fost prevăzut.

Înlănțuirea de sincope (vizibilă deja din această găinărie de eludat RIM-ul și trombonit cu toate avizele), documentația incompletă și lipsa de date ar putea să îngreuneze sever atât această fază de formulare a ofertelor cât și negocierile care ar urma. Iar 9 mai, de depunere al ofertelor, pare foarte-foarte aproape.

Și, în supercriza de timp care marchează absolut toate etapele la care i s-a dat în gură în acest proiect, credeți că antreprenorul va putea să se apuce de săpat a doua zi după ce a semnat contractul? Nici vorbă. Convenient, Beneficiarul (PRimăria Cluj-Napoca) a mai aruncat toate mâțele moarte posibile în curtea constructorului numim aici 1. descărcarea arheologică și 2. organizarea traficului (nota bene, au încercat să-i bage în cârca antreprenorului și Autorizația de Construire, dar statul a fost pe fază, și asta nu i-a mai ieșit – dar care înseamnă altă distracție, și apoi alte întârzieri.

Așa că, Primăria Cluj-Napoca.

  1. Chiar așa. Cum lipsesc avize și acorduri, dacă e votat Studiul de Fezabilitate?
  2. Chiar așa. Ar fi dat cineva vreun aviz pentru Studiul de Fezabilitate, dacă ar lipsi documente de la Studiul de Fezabilitate?
  3. Chiar așa. Cum ați putut să lansați licitația pentru proiectare și execuție?

Toate, numai să se scoată basma curată și să nu piardă politic din această vrie pe care au generat-o ei singuri” a precizat activistul civic, Szakáts István.

Proiectul METROU Cluj, în valoare de 1,3 miliarde de euro, a fost scos la licitație pe SEAP

Primăria Cluj-Napoca a scos la licitație, pe SEAP (portalul public de licitații), contractul de proiectare și execuție a metroului, cu o valoare de 6,66 miliarde de lei (1,3 miliarde euro), a anunțat în această seară Știri de Cluj

Conform publicației din Cluj, în descrierea achiziție, se arată? „Proiectare și Execuție lucrări de Infrastructură (structură de rezistență, cale de rulare, finisaje, sisteme de instalații), Automatizare trafic, Racordare alimentare cu energie electrică aferente obiectivului de investiție MAGISTRALA I DE METROU CLUJ, ceea ce va permite punerea în funcțiune după executarea tuturor lucrărilor și dotarea completă. Lucrările aferente obiectivului de investiție MAGISTRALA I DE METROU CLUJ constau în proiectarea și execuția lucrărilor în conformitate cu legislația și reglementările tehnice în vigoare. MAGISTRALA I DE METROU CLUJ este o linie de metrou ușor cu lungimea de 21,03km, cu 19 stații subterane și 1 un depou suprateran, în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens)”.