{"id":69,"date":"2017-11-15T18:19:55","date_gmt":"2017-11-15T18:19:55","guid":{"rendered":"http:\/\/metroucluj.ro\/?page_id=69"},"modified":"2018-04-20T03:58:54","modified_gmt":"2018-04-20T03:58:54","slug":"metro-bilbao","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/metro-bilbao\/","title":{"rendered":"Metro Bilbao"},"content":{"rendered":"<body><p><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Bilbao (Bilbo \u00een basc\u0103) este capitala regiunii istorice \u2013 \u021aara Bascilor, principalul ora\u015f al\u00a0 provinciei Vizcaya, port deosebit de important \u00een nordul Spaniei \u0219i centru industrial, situat pe r\u00e2ul Nervi\u00f3n. Popula\u021bia ora\u0219ului este de aproximativ\u00a0 345.000 (2015) de locuitori iar zona metropolitan\u0103 are \u00een jur de un milion de locuitori.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Istoria introducerii metroului \u00een capitala \u0162\u0103rii Bascilor, este una veche, \u00een anii `20 ai interbelicului, Consiliul Local Bilbao a preg\u0103tit un proiect de metrou care urma s\u0103 tranziteze cartierele Abando, San Francisco, Zab\u00e1lburu \u0219i Casco Viejo.\u00a0 R\u0103zboiul Civil spaniol \u0219i automat lipsa surselor financiare au blocat proiectul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Discu\u0163ia a fost reluat\u0103 \u00een\u00a01970 c\u00e2nd a fost prezentat un proiect pentru a lega mai multe cartiere din Bilbao cu centrul ora\u015fului\u00a0 dar alte proiecte alternative de suprafa\u0163\u0103 au blocat din nou proiectul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 doar un an, \u00een 1971, conducerea Provinciei Vizcaya, Consiliul Local din Bilbao \u0219i Camera de Comer\u021b au creat o comisie pentru a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoilor de infrastructur\u0103 din Bilbao. Patru ani mai t\u00e2rziu, a fost creat consor\u0163iul\u00a0 Consorcio de Transportes de Bizkaia (CTB).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen 1977, a fost elaborat \u201cBilbao Metropolitan Railway Construction Plan\u201d, care a propus construirea mai multor linii de metrou \u00een Bilbao, \u00een dou\u0103 faze, ale caror termene de finalizare erau: 1985 pentru primul \u015fi anul 2000 pentru al doilea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Practic\u00a0\u00a0\u00een 1977 a fost aprobat proiectul de construire a re\u021belei de cale ferat\u0103 metropolitan\u0103 din Bilbao. Mai multe acuza\u021bii au fost ridicate \u00eempotriva acestui plan, iar dezacordurile dintre diferitele administra\u021bii au blocat proiectul. \u00cen 1983, Departamentul de Politic\u0103 Teritorial\u0103 \u0219i Transport al Guvernului Basc a aprobat planul de transport pentru Margen Derecha a r\u00e2ului Nervi\u00f3n, dar raportul a fost am\u00e2nat la sf\u00e2r\u0219itul aceluia\u015fi an. \u00cen 1985 a fost schimbat \u201cPlanul de start al construc\u021biei\u201d \u0219i a fost elaborat un nou document, iar \u00een 1987 guvernul basc aprobat \u00een cele din urm\u0103 planul de construire \u0219i finan\u021bare a metroului din Bilbao.<\/p>\n<p>Lucr\u0103rile au \u00eenceput oficial \u00een 1988 cu \u00eenchiderea vechii c\u0103i ferate, de la Bilbao la Plencia, care trece prin ora\u0219ul Erandio. A fost organizat\u0103 o licita\u021bie interna\u021bional\u0103 pentru proiectarea arhitectural\u0103 a viitorului metrou, c\u00e2\u0219tigat\u0103 de arhitectul britanic Sir Norman Foster (Foster \u0219i partenerii).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 \u015fapte ani lucrarea a fost finalizat\u0103 \u015fi a fost inaugurat\u0103 linia de metrou \u00een 11 noiembrie 1995.\u00a0Procesul de re\u00eennoire urban\u0103 g\u00e2ndit \u00een jurul unui sistem de metrou nou a continuat \u0219i prin introducerea unui sistem nou de tramvai, EuskoTran, \u00een 2002.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-189\" src=\"http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/mapa.png\" alt=\"\" width=\"683\" height=\"244\" loading=\"lazy\" srcset=\"http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/mapa.png 683w, http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/mapa-300x107.png 300w\" sizes=\"(max-width: 683px) 100vw, 683px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Viziune<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Prin finalizarea acestui metrou, compania a dorit s\u0103 devin\u0103 un pilon de referin\u021b\u0103 pe plan interna\u021bional \u00een ceea ce prive\u0219te transportul public metropolitan<span style=\"font-size: 1rem;\">: calitatea superioar\u0103 a serviciilor bazat\u0103 pe o tehnologie de ultima or\u0103, siguran\u021ba angaja\u021bilor \u00een construirea acestui metrou, satisfac\u021bia clien\u021bilor \u00een utilizarea acestui mijloc de transport \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, contribu\u021bia companiei \u00een dezvoltarea unui proiect social, benefic cet\u0103\u021benilor ora\u0219ului Bilbao.<\/span><\/p>\n<p><strong>Despre proiect<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Metroul Bilbao (spaniol\u0103: Metro de Bilbao, Basque: Metro Bilboko) este un sistem de tranzit rapid care deserve\u0219te ora\u0219ul Bilbao. Liniile sale au o form\u0103 de \u201cY\u201d, cu dou\u0103 linii care tranziteaz\u0103 ambele maluri ale r\u00e2ului Nervi\u00f3n \u0219i apoi se combin\u0103 pentru a forma o linie care se termin\u0103 \u00een partea de sud a ora\u0219ului.<\/strong> Re\u021beaua de metrou Bilbao este legat\u0103 de serviciile Euskotren Tranbia (serviciile de tramvai), Bilboko Aldiriak (servicii feroviare de c\u0103l\u0103tori), Euskotren Trena (servicii feroviare de c\u0103l\u0103tori), Feve (servicii feroviare de c\u0103l\u0103tori, trenuri regionale \u0219i de lung\u0103 distan\u021b\u0103) \u0219i sta\u021bia de autobuz din ora\u0219ul Bilbao Termibus.<\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/F_LX64Ysy0o\" width=\"854\" height=\"480\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cencep\u00e2nd cu anul 2017, metroul opereaz\u0103 pe 49,16 kilometri de rut\u0103, cu 48 de sta\u021bii (31 subterane \u0219i 17 pe suprafa\u021b\u0103) cu 80 de accesuri (f\u0103r\u0103 a num\u0103ra ascensoarele). Este a treia companie din metrou din Spania, \u00een func\u021bie de num\u0103rul de pasageri transporta\u021bi (87, 133.334 \u00een 2013), \u00een urma sistemelor de metrou din Madrid \u0219i Barcelona.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La 21 februarie 2007, guvernul basc a anun\u021bat un proiect pentru construirea unei a treia linii de metrou, care \u00een viitor va fi extins\u0103 la Aeroportul din Bilbao. Construc\u021bia noii linii a \u00eenceput \u00een iulie 2008. La 25 ianuarie 2008, a fost publicat aspectul preliminar al liniilor patru \u0219i cinci. \u00cen acela\u0219i timp, Universitatea din \u021aara Bascilor a cerut construc\u021bia \u201cliniei 6\u201d pentru a conecta Leioa \u0219i Getxo cu Asua Valley care trece prin campusul universitar.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Construc\u021bia<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un sistem de metrou a fost considerat cel mai bun mod de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi problemele de congestie \u00een ora\u0219ul care evolueaz\u0103 \u0219i se regenereaz\u0103. Contractul pentru sistemul subteran de metrou din Bilbao a fost acordat arhitec\u021bilor Sir Norman Foster \u0219i partenerilor \u00een 1988, \u00een urma unei competi\u021bii deschise.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen acela\u0219i an, prima sta\u021bie de metrou a fost deschis\u0103 \u00een Erandio, pe calea ferat\u0103 Bilbao-Plentzia. \u00cen 1989, construc\u021bia a \u00eenceput \u00een centrul ora\u0219ului, unde principala pia\u021b\u0103 Moy\u00faa a fost \u00eenchis\u0103 pietonilor p\u00e2n\u0103 \u00een 1997. Construc\u021bia a fost deosebit de complicat\u0103 \u00een cartierele Deusto \u0219i San Inazio, unde excavarea tunelului t\u0103iat \u0219i acoperit a deteriorat unele cl\u0103diri, a fost foarte zgomotoas\u0103 \u0219i au cauzat perturb\u0103ri grave ale traficului. Aceast\u0103 metod\u0103 de excavare contrasteaz\u0103 cu ma\u0219inile de perforare a tunelurilor utilizate \u00een alt\u0103 parte a ora\u0219ului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Linia 1<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Prima parte a liniei 1 a fost deschis\u0103 pe 11 noiembrie 1995, cu 23 de sta\u021bii \u00eentre Casco Viejo \u0219i Plentzia. Piesele din afara ora\u0219ului Bilbao f\u0103ceau parte din Eusko Trenbideak \/ Ferrocarriles Vascos (Euskotren Trena) \u0219i mai devreme de FEVE.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">P\u00e2n\u0103 la 5 iulie 1997, num\u0103rul total de sta\u021bii a fost de 27, \u00een timp ce Santutxu, Basarrate \u0219i Bolueta s-au al\u0103turat Gobelei.<\/p>\n<p><strong>Linia 2<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Prima linie, care opereaz\u0103 la nord de r\u00e2ul Nervi\u00f3n, a fost alc\u0103tuit\u0103 de a doua linie care opereaz\u0103 la sud de r\u00e2u. Cele dou\u0103 linii s-au \u00eemp\u0103r\u021bit la San Inazio. Primele cinci sta\u021bii (Gurutzeta-Cruces, Ansio, Barakaldo, Bagatza \u0219i Urbinaga) au fost deschise la 13 aprilie 2002. Cel mai \u00eendep\u0103rtat punct este acum sta\u021bia Etxebarri, deschis\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Sestao pe 8 ianuarie 2005. Linia 2 a fost m\u0103rit\u0103 cu dou\u0103 noi sta\u021bii \u00een Portugalete care au fost deschise la 20 ianuarie 2007 (Abatxolo \u0219i Portugalete). Ultimele dou\u0103 sta\u021bii noi s-au al\u0103turat sistemului de metrou pe 4 iulie 2009 \u00een sta\u021biile Santurtzi: Pe\u00f1ota \u0219i Santurtzi.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-213\" src=\"http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/line-2.jpg\" alt=\"\" width=\"1600\" height=\"1200\" loading=\"lazy\" srcset=\"http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/line-2.jpg 1600w, http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/line-2-300x225.jpg 300w, http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/line-2-768x576.jpg 768w, http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/line-2-1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 767px) 89vw, (max-width: 1000px) 54vw, (max-width: 1071px) 543px, 580px\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Extensii la linia 1<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O nou\u0103 sta\u021bie din municipiul Getxo numit\u0103 \u201cIbarbengoa-Getxo\u201d era a\u0219teptat\u0103 s\u0103 fie deschis\u0103 \u00een 2010, dar a fost am\u00e2nat\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului 2012 \u0219i apoi p\u00e2n\u0103 \u00een 2015. De asemenea, se a\u0219teapt\u0103 ca punctele de trecere a frontierelor situate \u00een Maidagan \u0219i Urduliz s\u0103 fie \u00eengropate .<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Extensii la linia comun\u0103 (linii 1 \u0219i 2)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Prim\u0103ria ora\u0219ului Basauri, \u00eempreun\u0103 cu ora\u0219ele vecine, au cerut construirea unei alte sta\u021bii din Basauri, \u00een vecin\u0103tatea ora\u0219ului Sarratu. Aceast\u0103 sta\u021bie va func\u021biona ca o sta\u021bie de schimb pentru diferite mijloace de transport. \u00cen ultimele luni ale anului 2009, Metro Bilbao a anun\u021bat c\u0103 va lua \u00een considerare crearea acestei sta\u021bii \u00een Basauri, deoarece ar func\u021biona ca o sta\u021bie intermodal\u0103 pentru serviciile Euskotren Trena; FEVE (care are numai servicii de marf\u0103 \u00een acea loca\u021bie); \u0219i chiar cu linia 5 a metroului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Linia 3<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Lucr\u0103rile au \u00eenceput la jum\u0103tatea anului 2009. Acesta a costat 279 de milioane de euro, cu mult mai mult dec\u00e2t bugetul ini\u021bial de 153 de milioane de euro. Acesta va transporta 71.000 de persoane \u00een conformitate cu consiliul din Bilbao. Noua linie va avea o lungime de 5.885 metrii \u0219i va avea o sta\u021bie \u00een Etxebarri: sta\u021bia San Antonio \u0219i \u0219ase sta\u021bii din Bilbao: Otxarkoaga, Txurdinaga, Zurbaranbarri, Casco Viejo, Uribarri \u0219i Matiko.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00centr-o a doua faz\u0103, linia va fi extins\u0103 la Aeroportul Bilbao, folosind un tunel de dubl\u0103 \u0219in\u0103 \u0219i cu o lungime de 1.875 de metrii sub Muntele Artxanda.<\/p>\n<p><strong>Linia 4<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Linia 4 a metroului din Bilbao este un proiect de cale ferat\u0103 suburban, care va merge de la sta\u021bia Matiko p\u00e2n\u0103 la viitoarea sta\u021bie Rekalde, cinci sta\u0163ii urm\u00e2nd s\u0103 fie cuprinse \u00een proiect: Universitatea Deusto, Plaza de Euskadi, Moyua, Zabalburu \u0219i Irala. Astfel, linia 4 va avea \u0219apte posturi conform studiului informativ.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen februarie 2017, purt\u0103torii de cuv\u00e2nt ai departamentulor de Dezvoltare Economic\u0103 \u0219i Infrastructur\u0103 al guvernului basc au anun\u021bat c\u0103, din cauza lipsei de resurse, p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, vor fi efectuate doar procedurile administrative legate de aceast\u0103 linie de metrou.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cu ocazia inaugur\u0103rii liniei 3 a metroului, la 8 aprilie 2017, unii locuitori din zonele acoperite de linia ipotetic\u0103 4 au protestat \u00een ziua deschiderii \u0219i \u00een zilele anterioare pentru a cere construc\u021bia sa imediat\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Recent, la 2 martie 2018, Consilierul pentru Competitivitate \u0219i Infrastructur\u0103 al Guvernului Basc a fost interpelat \u00een Parlamentul Basc cu privire la proiectul Linia 4. Arantza Tapia a spus c\u0103 traseul planificat pentru aceast\u0103 linie a fost complet revizuit \u0219i c\u0103 proiectul trebuie prezentat \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul legislaturii.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-211\" src=\"http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/l4.png\" alt=\"\" width=\"634\" height=\"440\" loading=\"lazy\" srcset=\"http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/l4.png 634w, http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/l4-300x208.png 300w\" sizes=\"(max-width: 634px) 100vw, 634px\" \/><\/p>\n<p><strong>Linia 5<\/strong><\/p>\n<p>Linia 5 a metroului din Bilbao va merge de la sta\u021bia Etxebarri p\u00e2n\u0103 la sta\u021bia Usansolo, unde se va stabili o conexiune cu liniile 1 \u0219i 4 ale Euskotren Trena. Vor exista \u00eenc\u0103 patru sta\u0163ii \u00eentre cele dou\u0103: Aperribai, Bengoetxe, Centrul Galdakao \u0219i Spitalul Galdakao. Astfel, \u00een principiu, linia 5 va avea 6 sta\u021bii. Dup\u0103 \u00eencheierea liniei, aceasta va fi inclus\u0103 \u00een linia 1, termin\u00e2nd trunchiul comun din sta\u021bia Etxebarri \u0219i separ\u00e2nd linia 2 fa\u021b\u0103 de Ariz \u0219i Basauri de linia 1, considerat\u0103 \u00een prezent Linia 5.<\/p>\n<p>Este a\u015fteptat\u0103 inaugurarea liniei nu mai devreme de 2026.<\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/Cx0_q92xdSw\" width=\"854\" height=\"480\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/p>\n<p><strong>Re\u021beaua Metro Bilbao este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een urm\u0103toarele zone de tarif:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">Zona A (Bilbao), de la Bolueta (linia principal\u0103 pentru L1 \u0219i L2) p\u00e2n\u0103 la San Inazio (linia principal\u0103 pentru L1 \u0219i L2), inclusiv.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Zona B.0 (Nervionul superior), Etxebarri \u0219i Ariz (linia principal\u0103 pentru L1 \u0219i L2).<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Zona B.1 (malul drept al fluviului), de la Lutxana (linia 1) p\u00e2n\u0103 la Berango (linia 1), inclusiv.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Zona B.2 (malul st\u00e2ng al r\u00e2ului), de la Gurutzeta \/ Cruces (linia 2) p\u00e2n\u0103 la Kabiezes (linia 2), inclusiv.<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Zona C (Uribe Kosta), de la Larrabasterra (linia 1) p\u00e2n\u0103 la Plentzia (linia 1), inclusiv.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Carduri<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Metro Bilbao ofer\u0103 carduri speciale care sunt personale \u0219i nu pot fi transferate, cu o limit\u0103 de timp de 5 ani de la data emiterii. Acestea pot fi ob\u021binute la oricare dintre birourile de deservire a clien\u021bilor din Metro Bilbao (situate \u00een sta\u021biile Ansio, Casco Viejo, San Inazio \u0219i Areeta).<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-215\" src=\"http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/card-metro-bilbao.jpg\" alt=\"\" width=\"390\" height=\"315\" loading=\"lazy\" srcset=\"http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/card-metro-bilbao.jpg 390w, http:\/\/metroucluj.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/card-metro-bilbao-300x242.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 390px) 100vw, 390px\" \/><\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li>Carnet Kidea Socio (Card de membru Kidea): Pentru utilizarea cu bilete lunare \u0219i bilete Super 50.<\/li>\n<li>Carnetul Gaztea Joven (carte de tineret Gaztea): Pentru utilizarea cu biletul de tineret, bilet lunar \u0219i bilete Super 50.<\/li>\n<li>Carnet Hirukotrans (Card Hirukotrans): Pentru utilizarea cu biletul Hirukotrans.<\/li>\n<li>Carnetul Gizatrans (Card Gizatrans): Pentru utilizarea cu biletul Gizatrans.<\/li>\n<li>Carnet Gizatrans pentru familii numeroase (carte Gizatrans pentru familii mari)<\/li>\n<\/ol>\n<p><strong>Proiectarea<\/strong><\/p>\n<p>Accesul la metrou este asigurat de structurile \u201cfosteritos\u201d, structuri de sticl\u0103 numite afectiv dup\u0103 arhitectul care le-a proiectat, Norman Foster. Aceste tuneluri moderne sunt atractive al\u0103turi de interiorul modern \u0219i inovator al sta\u021biilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Caverne mari de o sec\u021biune transversal\u0103 de 160m2 au fost s\u0103pate pentru sta\u021bii, cre\u00e2nd astfel spa\u021bii deschise mari, spre deosebire de seturile tradi\u021bionale de tuneluri legate. De exemplu, linia de bilete se afl\u0103 \u00een acela\u0219i spa\u021biu cu trenurile, \u00een acest scop au fost construite structuri de o\u021bel numite \u201cmezanine\u201d peste \u0219ine. Trenurile sunt pe deplin accesibile prin intermediul ascensoarelor \u0219i sc\u0103rilor rulante. Materiale cum ar fi o\u021bel \u0219i beton au fost utilizate pe tot parcursul lucr\u0103rilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sta\u021bia Bagatza \u201cfosterito\u201d \u0219i semnalizarea<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sta\u021bia Sarriko a c\u00e2\u0219tigat Premiul Brunel din 1998 pentru proiectarea c\u0103ilor ferate. Este considerabil diferit\u0103 de restul posturilor din re\u021bea: \u00een loc de \u201cfosterito\u201d standard, un atrium glazurat v\u0103rsat d\u0103 lumin\u0103 natural\u0103 \u00een \u00eentreaga sta\u021bie, iar plimbarea lung\u0103 \u0219i ne\u00eentrerupt\u0103 a sc\u0103rilor rulante de la nivelul stradalului ofer\u0103 un sim\u021b dramatic al caracterului fa\u021b\u0103 de sta\u021bie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen afara structurilor principale, compania de proiectare Akaba a creat sistemele de \u0219edere pentru metrou, care ulterior a c\u00e2\u0219tigat, \u00een noiembrie 2000, premiul na\u021bional pentru design industrial spaniol de la Ministerul \u0218tiin\u021bei \u0219i Tehnologiei. Un sistem distinctiv de semnalizare a fost creat de Otl Aicher, responsabil pentru catargele cat mai atractive cu logo-ul Metro. Principalele culori folosite sunt alb pe fundal ro\u0219u pentru informa\u021bii cheie \u0219i litere negre pentru detalii secundare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Metroul Bilbao utilizeaz\u0103 tipuri de trenuri din seria UT-500 \u0219i UT-550, construite de CAF. Compania utilizeaz\u0103 24 de trenuri din prima serie \u0219i treisprezece din cel de-a doua. Toate vehiculele sunt \u00eentre\u021binute \u0219i parcate \u00een Sopelana \u0219i Arizona.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Primele \u0219aisprezece vehicule, care transportau numerele UT 501 p\u00e2n\u0103 la 516, au fost livrate de CAF \u0219i ABB \u00een noiembrie 1995. \u00cen interiorul fiec\u0103rei ma\u0219ini 2 + 2 locuri sunt amenajate, respectiv, fa\u021b\u0103 de culorile designului corporativ \u2013 ro\u0219u \u0219i gri. Un set de patru autoturisme are o \u00een\u0103l\u021bime de 72,12 metrii, o lungime de 3,85 metrii \u0219i o l\u0103\u021bime de 2,80 metrii. Aceasta este \u00een mod special larg\u0103 pentru un tren care utilizeaz\u0103 un ecartament \u00eengust, de exemplu, vehiculele cu profil larg Berlin U-Bahn au o l\u0103\u021bime de numai 2,65 metrii \u0219i utilizeaz\u0103 un ecartament normal de 1435 mm.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Metroul, ca \u0219i c\u0103ile ferate ale navetei din regiune, este electrificat la 1500 W OHLE. Fiecare tren are \u0219aisprezece motoare de 180 kilowa\u021bi; \u00eempreun\u0103 cu o produc\u021bie de 2880 kilowa\u021bi pe unitate de tren. Viteza maxim\u0103 este de 80 de kilometri pe or\u0103. Un tren poate transporta 712 de persoane, cu 144 de locuri \u0219i 568 \u00een picioare (pe baza a \u0219ase pasageri \u00een picioare pe metru p\u0103trat).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Num\u0103rul de trenuri a crescut dup\u0103 o comand\u0103 re\u00eennoit\u0103 \u00een 1996, la un total de 24 de trenuri cu numerele UT 517 p\u00e2n\u0103 la 524. Pentru linia nou construit\u0103 (2), au fost comandate treisprezece trenuri noi de la CAF \u0219i Adtranz (acum societatea mam\u0103 a ABB). Aceste noi serii de trenuri UT-550 au fost livrate \u00een octombrie 2001. Aceast\u0103 serie ofer\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u00een ceea ce prive\u0219te eficien\u021ba energetic\u0103 \u0219i sistemele de climatizare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din 1998 se utilizeaz\u0103 protec\u021bia automat\u0103 a trenului \u0219i func\u021bionarea automat\u0103 a trenului. Aceasta din urm\u0103 implic\u0103 faptul c\u0103 \u0219oferii de tren trebuie s\u0103 apese doar un buton, iar restul oper\u0103rii trenului se face prin intermediul computerului. Acest lucru trebuie privit ca o etap\u0103 ini\u021bial\u0103 pentru un sistem complet controlat de calculator.<\/p>\n<p>Surse:<\/p>\n<ul>\n<li><a href=\"https:\/\/www.metrobilbao.eus\/en\">Metro Bilbao: Inicio<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/mapa-metro.com\/en\/Europe\/\">Europe\u2019s metro maps \u2013 Mapa-Metro.com<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.uitp.org\/sites\/default\/files\/cck-focus-papers-files\/errac_metrolr_tramsystemsineurope.pdf\">Metro, light rail and tram systems in Europe<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.urbanrail.net\/eu\/euromet.htm\">urbanrail.net\u00a0<\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.europeanbestdestinations.com\/top\/best-subway-stations-in-europe\/\">europeanbestdestinations.com<\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Metro_Bilbao\">Metro Bilbao \u2013 Wikipedia<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p><\/p>\n<\/body><div class=\"fcbkbttn_buttons_block\" id=\"fcbkbttn_left\"><div class=\"fcbkbttn_like fcbkbttn_large_button\"><fb:like href=\"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/metro-bilbao\/\" action=\"like\" colorscheme=\"light\" layout=\"box_count\"  size=\"large\"><\/fb:like><\/div><div class=\"fb-share-button fcbkbttn_large_button \" data-href=\"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/metro-bilbao\/\" data-type=\"button_count\" data-size=\"large\"><\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Bilbao (Bilbo \u00een basc\u0103) este capitala regiunii istorice \u2013 \u021aara Bascilor, principalul ora\u015f al\u00a0 provinciei Vizcaya, port deosebit de important \u00een nordul Spaniei \u0219i centru industrial, situat pe r\u00e2ul Nervi\u00f3n. Popula\u021bia ora\u0219ului este de aproximativ\u00a0 345.000 (2015) de locuitori iar zona metropolitan\u0103 are \u00een jur de un milion de locuitori. Istoria introducerii metroului \u00een capitala &hellip; <\/p>\n<p class=\"link-more\"><a href=\"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/metro-bilbao\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura<span class=\"screen-reader-text\"> \u201eMetro Bilbao\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"class_list":["post-69","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/69"}],"collection":[{"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=69"}],"version-history":[{"count":23,"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/69\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":273,"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/69\/revisions\/273"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=69"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}