{"id":79,"date":"2017-11-15T18:30:21","date_gmt":"2017-11-15T18:30:21","guid":{"rendered":"http:\/\/metroucluj.ro\/?page_id=79"},"modified":"2018-04-20T04:42:54","modified_gmt":"2018-04-20T04:42:54","slug":"metro-de-lausanne","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/metro-de-lausanne\/","title":{"rendered":"M\u00e9tro de Lausanne"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Lausanne este un ora\u015f din regiunea francofon\u0103 a Elve\u021biei, a\u015fezat pe malul Lacului Geneva (\u00een francez\u0103 Lac L\u00e9man, \u00een german\u0103 Genfersee), pe parte opus\u0103 cu \u00c9vian-les-Bains, Fran\u021ba \u0219i aproximativ 60 km nord-est de Geneva. Este capitala cantonului Vaud. Popula\u021bia sa din 2016 era de aproximativ 199.000 de locuitori. Este situat \u00een mijlocul unei regiuni produc\u0103toare de vin.<\/p>\n

Sistemul de metrou Lausanne opereaz\u0103 at\u00e2t servicii de tranzit rapide f\u0103r\u0103 \u0219ofer pe o rut\u0103 separat\u0103 de grade, c\u00e2t \u0219i servicii tradi\u021bionale de transport feroviar u\u0219or. Re\u021beaua este de\u021binut\u0103 de dou\u0103 companii distincte.<\/p>\n

Un tren trece la fiecare cinci minute, de la ora 5:00 p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii. Metroul se conecteaz\u0103 la alte 11 companii de transport prin intermediul Mobilis Pass. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul din Geneva. Animalele \u0219i bicicletele sunt permise. Atrac\u021bii turistice precum Escaliers du March\u00e9 \u0219i Biserica Saint Fran\u00e7ois se g\u0103sesc la o or\u0103 de la aeroport. O linie nou\u0103, linia M3, este planificat\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 construc\u021bia \u00een 2018.<\/p>\n

$\"\"$ <\/p>\n

Dintre cele dou\u0103 linii de operare, prima const\u0103\u00a0 \u00eentr-un traseu de cale ferat\u0103 u\u0219oar\u0103 cu capacitate limitat\u0103, \u00een timp ce a doua este un metrou complet automatizat\u00a0 care a fost inaugurat \u00een 27 octombrie 2008. C\u00e2nd a fost \u00eenaugurat, Lausanne a \u00eenlocuit Rennes ca fiind cel mai mic ora\u0219 din lume cu un sistem de metrou complet. O a treia linie este acum planificat\u0103, bazat\u0103 pe aceea\u0219i tehnologie de \u201cm\u00e9tro sur pneumatiques\u201d. Acest lucru face ca Lausanne s\u0103 fie primul \u0219i singurul sistem de metrou de acest gen, de\u0219i a mai fost propus de Zurich \u00een anii 1960 \u0219i 1970,\u00a0 dar a e\u0219uat \u00een fa\u021ba unei opozi\u021bii masive politice \u0219i publice.<\/p>\n

Istoric<\/strong><\/p>\n

Trenul Liniei Lausanne-Ouchy<\/p>\n

C\u0103ile ferate Lausanne-Ouchy, precursorul liniei M2 a metroului Lausanne, au fost inaugurate \u00een 1877 ca fiind funiculare. \u00cen 1959, prima revizie a avut loc prin transformarea funicularului \u00eentr-o cale ferat\u0103 sub denumirea de \u201cmetrou\u201d. \u00cen acel moment, sta\u021biile Flon \u0219i CFF au fost demolate \u0219i \u00eenlocuite cu echivalentele subterane concrete. Linia a fost mereu poreclit\u0103 \u201cThe String\u201d de c\u0103tre utilizatori datorit\u0103 trecutului funicular \u0219i a circula\u021biei deasupra solului care era prin verdea\u021b\u0103\u00a0 mai bine de jum\u0103tate din rulajul s\u0103u.<\/p>\n

Conectat la facilit\u0103\u021bile Flon, trenurile de marf\u0103 de la sta\u021bia principal\u0103 p\u00e2n\u0103 la zona de depozitare a portului (\u00een Flon) au c\u0103l\u0103torit p\u00e2n\u0103 la construirea unei leg\u0103turi directe \u00eentre sta\u021bia de transport de marf\u0103 Sebeillon \u0219i valea Flon \u00een 1954.<\/p>\n

Materialul rulant a fost ini\u021bial \u00eenchis pentru ora\u0219ul Villard-de-Lans din La Patache, La Patache, pentru a asigura o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre centrul ora\u0219ului Villard \u0219i Le Balcon de Villard.<\/p>\n

Un serviciu de autobuz a fost pus \u00een func\u021biune pentru a \u00eenlocui \u201cStringul\u201d,\u00a0 \u00eenchis apoi\u00a0 p\u00e2n\u0103 la deschiderea liniei noi de metrou, M2. Acest serviciu a fost numit Metrobus (MB): bucla de sud legat\u0103 de sta\u021bia CFF \u0219i bucla nordic\u0103 de Montbenon (situat\u0103 deasupra zonei Flon).<\/p>\n

Linia M1<\/strong><\/p>\n

Sta\u021bii M1: Renens CFF, UNIL-Sorge, Cerisaie, EPFL, Crochy, Bassenges, Epenex, Malley, Vigie, Bourdonnette, Montelly, UNIL-Dorigny, Provence, UNIL-Mouline, Lausanne-Flon<\/p>\n

Lausanne avea ini\u021bial un sistem de tramvai care s-a deschis \u00een 1896 \u0219i, p\u00e2n\u0103 \u00een 1934, a ajuns s\u0103 fie o re\u021bea de aproximativ 66 de kilometri. Dar re\u021beaua ini\u021bial\u0103 de tramvai Lausanne a fost \u00eenchis\u0103 \u00een \u00eentregime \u00een 1964.<\/p>\n

<\/iframe><\/p>\nO linie de tramvai modern\u0103, care devine linia de metrou Lausanne M1, a fost deschis\u0103 la 24 mai 1991 \u0219i \u0219i-a \u00eenceput serviciul fiscal pe 2 iunie 1991. \u00cen 2001, aceast\u0103 linie a fost redenumit\u0103 linia M1 de c\u0103tre operatorul s\u0103u TSOL. M1 este o linie de cale ferat\u0103 u\u0219oar\u0103, cu un total de 15 sta\u021bii, dintre care dou\u0103sprezece sunt de clas\u0103, iar trei sunt subterane.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Linia M2<\/li>\n<li>Anchet\u0103 complementar\u0103: septembrie 2001<\/li>\n<li>Decizia Consiliului de Stat: iunie 2002<\/li>\n<li>Finan\u021barea solicitat\u0103 de la \u00cenaltul Consiliu: septembrie 2002<\/li>\n<li>Vot popular: sf\u00e2r\u0219itul anului 2002<\/li>\n<li>Durata construc\u021biei: 4-5 ani<\/li>\n<li>Metro-Ouchy a oprit opera\u021biunile: ianuarie 2006<\/li>\n<li>Inaugurarea oficial\u0103: 18-21 septembrie 2008<\/li>\n<li>\u00cen func\u021biune de la: 27 octombrie 2008<\/li>\n<\/ul>\nHarta metro Lausanne<\/strong><\/p>\nLinia, care are o lungime de 7,8 km, face leg\u0103tura cu centrul ora\u0219ului Lausanne, campusul Lausanne (UNIL \u0219i EPFL) \u0219i Renens. La majoritatea sta\u021biilor este prev\u0103zut\u0103 o bucl\u0103 de trecere pentru a permite trecerea trenului, iar pentru fiecare direc\u021bie este prev\u0103zut\u0103 o platform\u0103 dedicat\u0103. Excep\u021bii la acestea sunt sta\u021biile UNIL-Sorge \u0219i Provence, unde linia este \u00eenc\u0103 o pist\u0103 care deserve\u0219te o platform\u0103 bidirec\u021bional\u0103.<\/p>\nMaterialul rulant<\/strong><\/p>\nSpre deosebire de linia 2 ulterioar\u0103, un tren automatizat sau controlat la distan\u021b\u0103 nu a fost planificat atunci c\u00e2nd linia a fost deschis\u0103 \u00een 1991. Aceasta se poate datora dezvolt\u0103rii recente a tehnologiei metro automate, \u00eempreun\u0103 cu decizia de a dezvolta linia \u00eencruci\u0219\u0103rii, mai degrab\u0103 dec\u00e2t folosind separarea de grade. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 c\u00e2teva dintre aceste LRV-uri originale pe linie, dar dup\u0103 20 de ani \u00een serviciu, ele \u0219i-au ar\u0103tat v\u00e2rsta \u0219i 2 au fost \u00een mod regulat neutilizate.<\/p>\n\u00cen 2011, Cantonul din Vaud a acordat 34 de milioane de franci elve\u021bieni pentru a permite existen\u021ba unei reabilit\u0103ri la nivel mediu a LRV-urilor existente \u0219i pentru a permite operatorului s\u0103-i cear\u0103 lui MOB s\u0103 construiasc\u0103 5 LRV-uri noi. Anterior, nu era posibil ca toate trenurile s\u0103 func\u021bioneze cu o dubl\u0103 instruire, dar vehiculele suplimentare ar fi capabile s\u0103 func\u021bioneze la viteze maxime. \u00cen scopul de a g\u0103zdui noile trenuri, depozitul de la Ecublens a fost extins \u0219i au fost construite facilit\u0103\u021bi suplimentare de \u00eentre\u021binere.<\/p>\nPrimul dintre noile LRV-uri a fost finalizat \u00een iulie 2013 \u0219i a fost dus la depozitul Ecublens \u00een trei piese separate: jum\u0103tate din corpul ma\u0219inii, cealalt\u0103 jum\u0103tate de corp, subframele \u0219i boghiurile. Operatorul a fost l\u0103sat s\u0103 finalizeze asamblarea final\u0103, iar noul vehicul a intrat \u00een serviciu \u00een decembrie 2013. Este de a\u0219teptat ca flota complet\u0103 s\u0103 fie \u00een func\u021biune p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, permi\u021b\u00e2nd un serviciu de intervale de 5 minute pentru trenurile cu lungime dubl\u0103.<\/p>\nLinia M2<\/strong><\/p>\nSta\u021bii M2 Line: Croisettes, Ouchy-Olympique, CHUV, Riponne-Maurice B\u00e9jart, D\u00e9lices, Sallaz, Grancy, Vennes, Jordils, Ours, Montriond, Bessi\u00e8res, Lausanne<\/p>\nLausanne, linia de metrou M2, este de 5,9 km de lung\u0103 \u0219i utilizeaz\u0103 alinierea trenului de cale ferat\u0103 Lausanne-Ouchy, plus un drum nou c\u0103tre Epalinges, care traverseaz\u0103 tot ora\u0219ul Lausanne, de la nord la sud. Lucr\u0103rile de construc\u021bii au avut loc \u00een jur de 4 ani, \u0219i au adus o semnifica\u021bie \u00een toate sta\u021bii de metrou Lausanne-Ouchy.<\/p>\n<iframe loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/eW1K1_SaGXU\" width=\"854\" height=\"480\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe> \nTehnic<\/strong><\/p>\nLinia nu este \u00eentr-u totul subteran\u0103 doar 70-90%. Linia este abrupt\u0103 \u00een pant\u0103, cu o pant\u0103 medie de 5,7% \u0219i 12% \u00een unele locuri. Un \u201cm\u00e9tro sur pneumatiques\u201d (ro\u0163i de cauciuc), a fost selectat pentru a contracara cele mai abrupte pante de la orice sistem similar de aderen\u021b\u0103.<\/p>\nTraseul regulat de pasageri este de 6,5 km, \u00een lungime de la Ouchy la Epalinges, inclusiv 1.5 km de linia care \u00eenlocuie\u0219te calea ferat\u0103 de tren Lausanne-Ouchy. Exist\u0103 14 sta\u021bii pe linie, ceea ce face un c\u00e2\u0219tig vertical de 338 m. O alt\u0103 distan\u021b\u0103 de 2 kilometri de cale ferat\u0103 este cuprins\u0103 \u00een interiorul localit\u0103\u021bilor Vennes, \u00eempreun\u0103 cu facilit\u0103\u021bile de semnalizare, de securitate \u0219i de informare.<\/p>\nLinia este complet automatizat\u0103, administrat\u0103 de o sta\u021bie central\u0103 de comand\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este mai ieftin s\u0103 operezi a\u0219a dec\u00e2t cu un sistem tradi\u021bional cu \u0219oferi \u00een timpul orelor de v\u00e2rf. Sta\u021biile sunt echipate cu o platform\u0103 \u0219i un personal dedicat.<\/p>\nPerforman\u021b\u0103<\/strong><\/p>\nLinia a fost deschis\u0103 \u00een 2008, cu o capacitate de 25 de milioane de pasageri \/ an, dar a dep\u0103\u0219it aceast\u0103 cifr\u0103 cu 27,6 milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2013, \u0219i 28 de milioane \u00een 2014.\u00a0 \u00cencep\u00e2nd cu februarie 2015, exist\u0103 un impact semnificativ asupra programului, ceea ce va spori capacitatea programului.<\/p>\nSta\u021bii<\/strong><\/p>\nSta\u021biile de metrou sunt situate c\u00e2t mai aproape de suprafa\u021b\u0103. Acestea sunt echipate cu sc\u0103ri, ascensoare \u0219i facilit\u0103\u021bi pentru persoanele cu handicap. P\u00e2rtiile din Lausanne au fost utilizate pentru a crea acces la mai multe niveluri, a facilita accesul \u0219i a profita de lumina natural\u0103 c\u00e2t mai mult posibil.<\/p>\nLivrarea trenurilor<\/strong><\/p>\nPrimul tren a fost livrat la Lausanne la 2 martie 2006, iar toate celelalte trenuri au fost livrate la o rat\u0103 de dou\u0103 pe lun\u0103. C\u00e2nd au sosit, trenurile au fost depozitate \u00een depozitul CFF din Lausanne. Dup\u0103 terminarea metroului, vehiculele au fost mutate la facilitatea Vennes p\u00e2n\u0103 \u00een toamna anului 2006.<\/p>\nAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 linia a fost proiectat\u0103 timp de cel pu\u021bin 2 ani, statul a acordat fonduri pentru trei trenuri de metrou suplimentare \u00een februarie 2015. Vehiculele sunt construite \u00een Valenciennes de Alstom \u0219i, de asemenea, sunt concepute astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie identice cu materialul rulant actual. Vehiculele noi, care urmeaz\u0103 s\u0103 soseasc\u0103 \u00een Lausanne p\u00e2n\u0103 la mijlocul anului 2017, reprezint\u0103 o solu\u021bie intermediar\u0103 a capacit\u0103\u021bii sec\u021biunii centrale a liniei. Capacitatea dintre sta\u021biile din Lausanne \u0219i Sallaz va cre\u0219te de la 5.600 de pasageri pe or\u0103 la 7.000 de pasageri pe or\u0103 atunci c\u00e2nd vor intra \u00een func\u021biune vehiculele noi<\/p>\nAccidente<\/strong><\/p>\nLa 23 februarie 2005, o parte din tunelul \u00een construc\u021bie s-a pr\u0103bu\u0219it sub St. Lawrence din centrul ora\u0219ului Lausanne. Mai mult de 500 de metri cubi de resturi (ap\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2nt) au c\u0103zut \u00een tunel, form\u00e2nd un decalaj imens de cincisprezece metrii. Zona a fost complet evacuat\u0103 pentru c\u00e2teva zile \u0219i au \u00eenceput lucr\u0103rile de consolidare \u0219i analiz\u0103 geologic\u0103.<\/p>\nLucr\u0103rile de reparare au durat c\u00e2teva luni. Incidentul, din fericire, nu avea nici o consecin\u021b\u0103 major\u0103; nimeni nu se afla \u00een zona pr\u0103bu\u0219irii.\u00a0 O parte din buget a fost alocat\u0103 pentru astfel de riscuri, iar termenul de construc\u021bie a fost decembrie 2008.<\/p>\nLa 27 octombrie 2006, un lucr\u0103tor \u00een construc\u021bii a decedat. A c\u0103zut cu c\u00e2teva zile \u00eenainte pe \u0219antierul de la Universitatea din Lausanne (CHUV).<\/p>\nLa 28 iulie 2008, un manager de nivel \u00eenalt pentru Alstom, care a avut responsabilitatea sistemul de securitate pentru noile linii, a fost g\u0103sit mort \u00een scara de la intrarea \u00een sta\u021bia Vennes M2. Moartea omului francez de 45 de ani p\u0103rea a fi o sinucidere.<\/p>\nDiferen\u0163e tehnice \u00eentre M1 \u015fi M2<\/strong><\/p>\nTrenurile liniei M2 utilizeaz\u0103 ro\u021bi din cauciuc, \u00een timp ce trenurile M1 utilizeaz\u0103 ro\u021bi din o\u021bel. Trenurile M2 sunt complet automate, \u00een timp ce trenurile M1 necesit\u0103 \u0219oferi. O alt\u0103 diferen\u021b\u0103 \u00eentre linii este c\u0103 sta\u021biile M2 au u\u0219i de siguran\u021b\u0103 care separ\u0103 platformele de \u0219ine. M1 utilizeaz\u0103 \u0219ine de cale singulare, \u00een timp ce M2 utilizeaz\u0103 \u0219ine de cale ferat\u0103 dubl\u0103. Altitudinea se schimb\u0103 la 300 m \u00eentr-o \u00eentreag\u0103 c\u0103l\u0103torie prin toate sta\u021biile din linia M2.<\/p>\nLinia M3<\/strong><\/p>\nO linie M3 este propus\u0103 pentru a servi noile dezvolt\u0103ri\u00a0 ale La Blecherette \u0219i\u00a0 vestul Lausanne (Malley, Renens Bussigny). Linia M3 este planificat\u0103 s\u0103 utilizeze tehnologia de metrou compatibil\u0103 cu M2 \u0219i ar fi \u00een coresponden\u021b\u0103 cu calea ferat\u0103 M1, M2 \u0219i LEB la sta\u021bia Lausanne-Flon. Exista o teorie conform c\u0103reia M3 ar putea prelua linia M2 de la Ouchy la sta\u021bia Lausanne fiind stabilit un nou terminal pentru M2. Cu toate acestea, aceast\u0103 problem\u0103 a fost clarificat\u0103: \u00een timp ce la sta\u021bia Lausanne vor fi construite noi platforme, un al doilea tunel va fi construit de acolo p\u00e2n\u0103 la Grancy, sub gara principal\u0103. \u00cen cadrul acestor propuneri, ambele linii 2 \u0219i 3 vor \u00eemp\u0103r\u021bi calea fizic\u0103 pe Ouchy. Acest tunel suplimentar ar aduce avantajul de a permite serviciilor de metrou la gar\u0103. Propunerile au fost supuse unui referendum \u00een februarie 2014 \u0219i av\u00e2nd un vot la vot, proiectul va \u00eencepe \u00een 2018.<\/p>\nPrimul stadiu al construc\u021biei va fi \u00eentre sta\u021bia Lausanne-Chauderon, Lausanne-Gare \u0219i Ouchy, av\u00e2nd un total de 47 de milioane de franci care au fost acorda\u021bi proiectului de c\u0103tre Consiliul Federal. Este de a\u0219teptat ca a doua faz\u0103 de lucru, \u00eentre Chauderon \u0219i La Bl\u00e9cherette, s\u0103 coste \u00eenc\u0103 72 de milioane de franci.<\/p>\nConexiuni cu Aeroportul din Geneva<\/strong><\/p>\nCel mai apropiat aeroport este Aeroportul Geneva (GVA). C\u0103l\u0103toria de la aeroport c\u0103tre centrul principal al metroului dureaz\u0103 o or\u0103. Exist\u0103 patru trenuri spre Lausanne \u00een fiecare or\u0103. C\u0103l\u0103toria cost\u0103 27 de franci elve\u021bieni (CHF). Din aeroport, lua\u021bi trenul InterRegio 1717 c\u0103tre Brig \u0219i pleca\u021bi la Lausanne. Merge\u021bi cinci minute pentru a ajunge la sta\u021bia Gare. Apoi, urca\u021bi metroul M2 c\u0103tre Epalinges, Croisettes \u0219i ve\u021bi ajunge la sta\u021bia Flon. De aici, pute\u021bi lua trenurile M1 \u0219i M2.<\/p>\nBilete<\/strong><\/p>\nBiletele sunt \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een urm\u0103toarele categorii: Billet Court Parcours, Billet Grand Lausanne, Carte Journali\u00e9re \u0219i Billet \u201cMini Groupe\u201d.<\/p>\nSurse:<\/p>\n<ul>\n<li><a href=\"http:\/\/www.t-l.ch\/\">Transports Lausannois<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/mapa-metro.com\/en\/Europe\/\">Europe\u2019s metro maps \u2013 Mapa-Metro.com<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.uitp.org\/sites\/default\/files\/cck-focus-papers-files\/errac_metrolr_tramsystemsineurope.pdf\">Metro, light rail and tram systems in Europe<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.urbanrail.net\/eu\/euromet.htm\">urbanrail.net\u00a0<\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.europeanbestdestinations.com\/top\/best-subway-stations-in-europe\/\">europeanbestdestinations.com<\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Lausanne_Metro\">Lausanne Metro \u2013 Wikipedia<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/p>\n<\/body><div class=\"fcbkbttn_buttons_block\" id=\"fcbkbttn_left\"><div class=\"fcbkbttn_like fcbkbttn_large_button\"><fb:like href=\"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/metro-de-lausanne\/\" action=\"like\" colorscheme=\"light\" layout=\"box_count\" size=\"large\"><\/fb:like><\/div><div class=\"fb-share-button fcbkbttn_large_button \" data-href=\"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/metro-de-lausanne\/\" data-type=\"button_count\" data-size=\"large\"><\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Lausanne este un ora\u015f din regiunea francofon\u0103 a Elve\u021biei, a\u015fezat pe malul Lacului Geneva (\u00een francez\u0103 Lac L\u00e9man, \u00een german\u0103 Genfersee), pe parte opus\u0103 cu \u00c9vian-les-Bains, Fran\u021ba \u0219i aproximativ 60 km nord-est de Geneva. Este capitala cantonului Vaud. Popula\u021bia sa din 2016 era de aproximativ 199.000 de locuitori. Este situat \u00een mijlocul unei regiuni produc\u0103toare … <\/p>\n<a href=\"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/metro-de-lausanne\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura \u201eM\u00e9tro de Lausanne\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"footnotes":""},"class_list":["post-79","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/79"}],"collection":[{"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=79"}],"version-history":[{"count":8,"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/79\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":285,"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/79\/revisions\/285"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/metroucluj.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=79"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}