Proiectul introducerii metroului în Cluj-Napoca și zona metropolitană Cluj este cel mai ambițios proiect administrativ din ultimii 30 de ani din Transilvania, un obiectiv de infrastructură important, pe măsura forței economice și a prestigiului universitar de care se bucură Cluj-Napoca, cel mai occidental oraș al României.
Este îmbucurător faptul că a fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția metroului din Cluj-Napoca, câștigătorul urmând să fie anunțat la finalul acestei luni, însă având în vedere explozia de termene mai mult sau mai puțin avizate, cu referire la realizarea/finalizarea introducerii metroului în Cluj-Napoca, sunt necesare unele completări, precizări.
Metrou Cluj, mit sau realitate?
„Încă de la bun început am solicitat consilierilor locali și primarului să nu inventăm nici focul, nici roata. De aceea, am propus studierea cu atenție a celor cinci modele de rețele de metrou din orașe asemănătoare cu Cluj-Napoca – Metro de Bilbao, Metropolitana di Brescia, Metropolitana di Catania, Métro de Lausanne, Métro de Lille și Métro de Rennes.
Cine a crezut că un astfel de proiect este realizabil în 5 sau 10 ani este cel puțin naiv, și în mod obiectiv, luând în calcul și posibilitățile de finanțare, este un proiect la care trebuie să pună cărămizi cel puțin o generație” a declarat Horia NASRA, unul dintre cei mai vechi susținători ai proiectului, respectiv campaniei Metrou Cluj.
Chiar și în ceasul al doisprezecelea, considerăm utilă crearea unei comisii speciale pentru proiectul introducerii metroului în Cluj: „Utilitatea unei astfel de comisii a fost deja probată în toate proiectele de succes, de introducere a metroului în oraşe din Europa – dacă luăm ca exemplu şi introducerea metroului în Bilbao, în 1971, conducerea Provinciei Vizcaya, Consiliul Local din Bilbao și Camera de Comerț au creat o comisie pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de infrastructură din Bilbao. Având în vedere expertiza profesională a cercetătorilor clujeni, recunoaşterea internaţională a profesorilor universitari, componenţa comisiei nu trebuie să constituie o problemă: reprezentanţi ai mediului universitar (în special UTCN), ingineri, proiectanţi, arhitecţi, consilieri locali din toate partidele şi nu în ultimul rând reprezentanţi ai comunelor limitrofe municipiului” a declaratAlin DANCI.
Un alt model de bună relaționare între autorități și cetățeni este cazul Brescia.
„Dacă municipalitatea lua în considerare, încă de acum doi ani, exemplul metroului din Brescia pentru a duce în discuţie tema metroului, trebuia să ţină cont de consultarea publică făcută de autorităţile italiene. Prin intermediul unei comisii, timp de doi ani, între 1986 și 1987 municipalitatea din Brescia a realizat o analiză privind costurile, impactul acestui proiect asuprea vieții de zi cu zi a cetățenilor și, totodată, s-au efectuat anumite controale detaliate cu privire la punerea în aplicare a acestui proiect” a precizar Vladimir DAN.
De asemenea, Metro Urban consideră insuficientă informarea clujenilor cu privire la acest subiect: „Să pui pe un site câteva informații tehnice și să organizezi dezbateri publice la care să participe doar 50 de clujeni, în cel mai bun caz, este aproape ca și când nu ai explica nimic. Un proiect de o asemenea anvergură, dă peste cap un oraș întreg din momentul în care începi proiectul și până îl finalizezi.
Gândiți-vă doar la săpături, devieri de traseu – trafic și multe alte elemente neplăcute” a mai declarat Mihai CURTEANU.
Având în vedere situația proiectului și evident „folclorul” apărut cu privire la durată și costuri, Metro Urban propune:
- Solicităm municipalității să constituie o `Comisie specială pentru proiectul introducerii metroului în Cluj` pentru a colecta informaţii şi pentru a cunoaşte experienţa altor proiecte similare, pentru a asigura o informare completă a clujenilor cu privire la proiect şi pentru a superviza etapele proiectului
- Solicităm consilierilor locali să fie mai activi (în acest moment fiind efectiv visători) și mai implicați în susținerea și prezentarea corectă a acestui proiect de infrastructură, cât și parlamentarilor și factorilor politici de la nivel județean să solicite mai multe fonduri Bucureștiului pentru cel mai ambițios obiectiv de infrastructură din Cluj, Transilvania.
